Mereu suntem puși în fața nenumăratelor situații din viață, dar nu situațiile reprezintă cu adevărat viața, ci felul în care trăim ceea ce trăim, și felul în care alegem să percepem, din natura noastră reală, spirit liber, suflet, inimă luminoasă, calm, sau din gândurile ce ne spun cine suntem și cum suntem și de asemenea cine sunt ceilalți și cum sunt... În minte nu vom găsi decât nenumăratele nemulțumiri.
În inimă vom găsi mereu o sursă nesecată de putere și "respirație" liberă, briză eliberatoare. puterea de a ne regăsi puterea interioară, puterea de a ne da seama că suntem Ființa care e aici să se exprime cumva în beneficiul celorlalte ființe, și în nici un caz nu suntem acel eu care are probleme de tot felul. În tăcerea interioară se află înțelepciunea. cum să o accesam? renunțând la a mai crede gândul ce spune că suntem cine credem că suntem, intrând în sentimente/senzații fizice fără să ne fie frică de ele, conștientizând cine suntem de fapt dincolo de orice etichetă. Cum? prin meditație, prin a merge în preajma celor ce lucrează în acest scop, celor ce ne inspiră, prin a ne asculta vocea inimii.
"Elessar..."